Cum sa te autentifici?

1. Pentru autentificare ai nevoie de un cont gratuit.
Nu ai cont? Creeaza-ti AICI!

2. Daca s-a activat contul te autentifici cu adresa de e-mail si parola generata pe care o primesti pe adresa de e-mail specificata

3. Daca ai uitat parola cere resetare prin formularul de sub login specificand adresa cu care te-ai inregistrat!

Email:
Parola:

Aceasta pagina a fost creeata de catre: Creative Stuff
Tu iti imaginezi, noi realizam!

Antichitati din toate categoriile antice

Colier 6 ionantice

- pandantiv ceas decorativ placat in aur alb, lant inoxidabil pai scurt, Italia

Detalii 80 RON

ID antichitate: 176321

SET APLICE MURANO

SUPERB SET DOUA APLICE DIN BRONZ AURIT CU ABAJUR MURANO PICTAT MANUAL;H-37 CM

Detalii 1000 RON

ID antichitate: 176320

Sfesnic argint (324)

Deosebit sfesnic argint, marcaj Spania si marcaj de mester. Greutate totala 1040 grame. Greutate neta argint 650 grame. Inaltime 33cm. Baza 19x19cm. Transport gratuit cu verificare la livrare.

Detalii 2100 RON

ID antichitate: 176319

SUPERB TABLOU-PORTRET IN ULEI

PICTURA IN ULEI-PORTRET AL UNEI NOBILE,INTR-O RAMA DEOSEBITA BAROC,IN FOITA AUR.DIMENSIUNI:63 CM/53 CM

Detalii 750 RON

ID antichitate: 176318

Colier perle vechi de 30 ani

Colier din perle vechi de aprox 30 ani

Detalii 50 RON

ID antichitate: 176317

SET Cercei + colier pietre vechi

Colier si cercei vechi de 30 ani ,in stare f.buna,pietre deosebite roz ce bat in mai multe culori

Detalii 100 RON

ID antichitate: 176316

Bratara veche aurie

Bratara veche de 30 ani aurie ,cu pietre

Detalii 40 RON

ID antichitate: 176315

Ceas de semineu cu pendul Junghans 1937

Vand frumos ceas de semineu cu pendul Junghans, mecanism mecanic stantat, superb, foarte vechi fabricat in anul 1937, in carcasa din stejar, cheita, piesa deosebita, bate pe cinci bare de rozonanta la fix de cate ore indica ora iar jumatate odata, sticla bombata. Lungime 53 cm, latime 16 cm, inaltime 23,5 cm. Ceasul este in perfecta stare de functionare si conservare. Fiind un obiect vintage, prezinta urme fine pe carcasa ceasului, datorate trecerii vremii si depozitarii, a fost lasat in starea initiala, incercand sa se lase patina originala. Istoric: Erhard Junghans s-a nascut la data de 1 Ianuarie 1823 in Gengenbach, Baden, Germania. Gustul pentru lucruri fine l-a mostenit de la tatal sau, Nicholas, un foarte bun croitor si gravor in cupru. In 1841 familia Junghans se muta in Schramberg, la un prieten de familie Isidor Faißt. Acesta, un cunoscut inteprinzator al zonei, il comisioneaza pe Nicholas Junghans in vederea realizarii unor gravuri pe cupru. In acest oras incepe tanarul Junghans, parintele uneia dintre cele mai apreciate marci de ceasuri o perioada de ucenicie de 3 ani in fabrica lui Johann Tobler. Fabrica nu producea insa ceasuri, ci palarii si alte produse impletite din paie. Incet, incet Erhard reuseste sa castige inima sefului sau care in 1845 avea sa ii devina socru. Tobler il trimite pe tanarul vizionar in Elvetia si Franta in scopul de a-i imbunatatii calitatile manageriale. La intoarcere Erhard Junghans, care invatase din calatoriile sale mai multe taine ale orologeriei, devine directorul general al fabricii Zeller-Tobler. Urmeaza o perioada de prosperitate a fabricii sub conducerea tanarului Junghans care reuseste pana in anul 1859 sa cumpere pachetul majoritar de actiuni de la socrul sau dar si de la partenerii acestuia. In calitatea sa de nou patron al fabricii Junghans incearca sa diversifice ariile de activitate. Isi incearca norocul in industria uleiului. Si-l face asociat pe cumnatul sau Jakob Zeller-Tobler. Cei doi cumpara o proprietate in Geißhalde acolo unde si deschid o mica fabrica de presare a uleiului la rece cu ajutorul puterii hidraulice obtinute dintr-un rau. Afacerea da faliment in scurta vreme. Hotarat sa nu se dea invins in afaceri Junghans ii scrie in 1861 fratelui sau Xavier, emigrat in Statele Unite. Acesta ii propune ideea unei fabrici de piese de ceasuri. Xavier accepta sa se intoarca in tara natala ca patron de fabrica, lasand in spate visul american dar si meseria de tamplar pe care o practica peste ocean. Erhard ii trimite acestuia o mare parte din economiile sale cu sarcina stricta de a aduce in Germania meseriasi dar mai ales echipamentele necesare noii fabrici. Un an mai tarziu Xavier se intoarce in Germania impreuna cu uneltele. Cei doi devin asociati, structurile de relatii umane ale fabricii fiind conduse de Xavier. Acesta implementeaza in noua fabrica stilul de lucru rapid invatat in America. Erhard Junghans are sarcina de a se ocupa de partea tehnologica realizand mai multe inovatii cu ajutorul cunostiintelor de orologerie dobandite in Elvetia. In 1866 ia fiinta oficial Gebr Junghans Uhren, fabrica de ceasuri si piese condusa de catre Erhard si Xavier Junghans. Noile ceasuri cu un standard de calitate ridicat dar totusi accesibile ca pret au un succes neasteptat. In 1869 fratii Junghans il angajeaza pe Erhard Paul Landsberger, considerat de toti la acea vreme un geniu al antreprenoriatului, ca administrator economic al fabricii. Un an mai tarziu insa, Erhard Junghans, cel care in numai 9 ani reusise sa ajunga in topul ceasornicarilor mondiali, inceteaza din viata in urma unei boli de gat, cel mai probabil cancer. Lasa mostenire partea sa de fabrica fiilor sai: Erhard-II-, Arthur si George, cel din urma nascandu-se fara o mana. De-a lungul timpului milioane de ceasuri purtand marca Junghans au fost produse. Acestea au ajuns la mana, in buzunarul sau pe masa tuturor categoriilor sociale. De la muncitori feroviari, (ceasurile CFR) pana la capete incoronate, un mare fan al marcii germane fiind Papa Benedict al-XVI-lea.

Detalii 699 RON

ID antichitate: 176314

Mecanism ceas cu pendula Gustav Becker 1875

Vand mecanism(masinarie) ceas de birou sau de semineu cu pendula, stantat Gustav Becker (fabricat intre anii 1875-1896), mecanism medaliat cu aur, seria 77330 – 150 Gustav Becker Freiburg in Schl. Medalle D or, cu cheie, perfect funtional. Gustav Becker a fost unul dintre cei mai buni ceasornicari germani, acesta fiind fondatorul brand-ului Gustav Becker. S-a instruit ca ceasornicar in Germania si Austria, astfel ca in 1850 deschide un atelier de ceasornicarie in Freiburg. Ajunge in scurt timp sa fie recunoscut ca ceasornicar pentru calitatea si design-ul excelent al ceasurilor sale, fiind prezent la mai multe targuri (Londra, Paris, Sydney, Melbourne, Berlin si Amsterdam) si castigand numeroase medalii si diplome, printre care Medalia de Aur (la Targul de Ceasuri Silesian, 1852, care se gaseste inscriptionata pe ceasurile produse de el). Din 1847 pana in 1860, creeaza ceasuri in modelul Viennese, din care acopera comenzi mari pentru Royal Mail, Silesian Telegraphy Centre si datorita Ducelui de Martibore produce carcase de ceasuri pentru gari, apoi incepand cu 1860 creeaza ceasurile Gustav Becker Clasic. Gama ceasurilor de perete cu pendul create de acest renumit ceasornicar este foarte diversa pornind de la ceasuri relativ simple pana la ceasuri de perete complexe si bogat ornamentate, vanzarile sale ajungand la apogeu in 1875 cu peste 300.000 de comenzi. De-a lungul anilor 1880, datorita competitiei ce s-a ridicat din partea ceasornicarilor de la Black Forest, care produceau ceasuri de calitate dar mai putin scumpe, de exemplu Ceasul cu Cuc, Becker este nevoit sa se intoarca la crearea ceasurilor cu design mai simplu, pentru ca cele mai laborioase modele nu se mai vindeau. Brand-ul Gustav Becker a fost creat in 1899, iar in 1930 a fuzionat cu compania Junghans. Odata cu terminarea Celui de-al Doilea Razboi Mondial, compania nu a mai produs ceasuri, astfel ca nici ceasurile de perete cu pendul marca Gustav Becker nu mai sunt produse.Datorita renumelui calitatii si a faptului ca este marca Becker un astfel de ceas este mai valoros decat un ceas de o calitate asemanatoare, insa creat de un ceasornicar mai putin cunoscut.Ceasurile marca Becker pot fi usor de identificat, intrucat poarta aceasta marca inregistrata si numarul de serie pe masinarie.

Detalii 250 RON

ID antichitate: 176313

fructiere cristal ovala si rotunda ,nuante cobalt

fructiere cristal ovala si rotunda ,nuante cobalt cu gravura imperiala flori de lis pret afisat 1 buc. dimensiuni:21cm/12cm/10cm ,rotunda diametru=16cm,inaltime=9cm livrare prin curier

Detalii 150 RON

ID antichitate: 176312

Farfurie de portelan, de colectie - motiv oras, stampa de epoca

Farfurie de portelan, de colectie - motiv oras, stampa de epoca

Detalii 22 RON

ID antichitate: 176311

Farfurie de portelan, de colectie - motiv primavara

Farfurie de portelan, de colectie - motiv primavara

Detalii 22 RON

ID antichitate: 176310

Fructiera cristal ovala cu nuante rubin

fructiera cristal ovala cu nuante rubin si gravura imperiala flori de lis dimensiuni:21cm/12cm/10cm livrare prin curier

Detalii 150 RON

ID antichitate: 176309

Set 4 patratele de faianta, design vintage cu orase din Germania

Set 4 patratele de faianta, design vintage cu orase din Germania

Detalii 32 RON

ID antichitate: 176308

Tava din cu tap, Grecia, rama de lemn, patratele de faianta smaltuita

Tava din cu tap, Grecia, rama de lemn, patratele de faianta smaltuita

Detalii 50 RON

ID antichitate: 176307

Halba mica de portelan, miniatura, heraldica

Halba mica de portelan, miniatura, heraldica

Detalii 12 RON

ID antichitate: 176306

,antichitati, produse antice, antichitate, antic

;

Antologie - Stiai ca...? Orase antice

Orase AnticeOrase Antice

In Mesopotamia, acum 6000 de ani s-a creat scrieterea cuneiforma. De la vechii sumerieni am mostenit agricultura, intrebuintarea calului, a monedei, mestesugurile, industria, administratia, geoetria, astronomia, irigatiile, calendarul, cartile, bibliotecile, scolile, litereatura, muzica si sculptura, fardurile, bijuteriile, sahul,zarurile, popicele si impozitul pe venit. Aceasta civilizatie ni sa transmis prin intermediul Cretei, apoi al Greciai si al Romei.

Summerul cuprindea multe asezari, cu dezvoltare mare: ERIDU, UR(Mukkayar),URUK(WARKA), LARSA (SENKEREH),LAGASH (SHIPPURLA), NIPPUR (NIFFER) SI NISSIM. Multe dintre aceste orase exista si astazi, cu toate ca nu sunt la fel de marete ca acum cateva mii de ani.

La temelia acestei civilizatii a stat un sol fertil, datorita revarsarilor din fiecare an ale fluviilor. Inundatia era folositoare, dar si periculoasa, asa ca in scurt timp tot tinutul era im0panzitde canale de irigatii. Apoi a a parut plugul tras de boi si echipat deja cu un tub pentru insamantare. Metalul reprezenta un lux si o raritate cu exceptia cuprului si cositorului. Casele erau construite din trestii, consolidate cu un amestec de arigla si paie inmuiat in apa si apoi lasat sa se usuce la soare.

Marfurile erau transportate mai ales pe apa, iar piatra pentru constructie era adusa de deaprte cu corabiile. Cu toate acestea si transportul pa pamant era destul de dezvoltat. Moneda nu exista inca, dar aurul si argintul serveau ca etaloane. Se efectua comert cu Indiilesi cu Egiptul, lucru dovedit prin pecetile comerciale descoperite.  Constractele verbale trebuiau confirmate in scris si in prezenta unor  martori. In Summer, lumea afacerilor se desfasura intr-un climat de neincredere si nesiguranta, atat in punct de vdere economic cat si politic, asemanator cu ceea ce traim noi in prezent.

Bogatii si saracii erau impartit in paturi sociale dupacriterii foarte stricte; sclavia era foarte dezvltata; iar dreptul de proprietate era considerat sacru.

Vreme indelungata, fiecare oras s-a aratat dornic de independenta incapatanandu-se sa aiba propriul rege, insa dezvoltarea comerciala a facut acest lucru imposibil si a dus la crearea unor ‘imperii’, in care o personalitate dominanta, dupa ce a supus celelalte orase, le-a grupat stabilind o unitate politica si economica.

Sistemul de administratie feudala si regala a fost completat de un cod de legi, premergator celui lui Hammurabi. Tribunalele functionau in templesi de cele mai multe ori oficiul de judecatori il indeplineau preotii. Exista totusi un tribunal superior, alcatuit din magistrati de profesie.

Babilonia

Din punct de vedere isotric si etnografic babilonia a fost fructul mixturii dintre summerieni si akkadieni. Primul rege al acestui imperiu a fost marele Hammurabi, care este vestit prin cel dintai cod de legi aproape complet din istorie. Acest rege a adus pace in tinutul Mesopotamiei, a construit mai multe canale de irigatie pentru evitarea innundatiilor. Arhitectura, s-a dezvoltat in localitatile din Babilonia foarte mult in timpul lui Hammurabi, peste tot se ridicau palate si temple, s-a construit un pod peste Eufrat, care a permis orasului sa se intinda pe ambele maluri.

Babilonienii aveau o infatisare semita, par negru si ten inchis la culoare. Barbatii purtau de obicei barba si uneori peruci. Abele sexe aveau par lung si se imbracau in haine frumos colorate.

Curand dupa moartea lui Hammurabi Babilonu a intrat sub dominatia Kasitilor si a Asirienilor pentru ca apoi sa renasca sub conducerea vestitului Nabucodonosor. In timpul sau, sistemele de irigatiis-au dezvoltat si mai mult si s0-au constuit nenumarate temple renumite si astazi: templul lui Marduk, poarta zeitai Ishtar, si un maret zigurat, foarte inalt caruia I s-a dus vestea sub numele de ‘turnul Babel’, Gradinile Suspendate(una dintre cele 7 minuni ale lumii).

Sistemul economic, cel administrativ si cel politic se asemanau foarte mult cu cele din Summer.

Asiria

Dupa Babilon centrul civilizatie s-a mutat la Ninive. Imperiul Asirian cuprindea Asiria, Babilonia, Media, Palestina, Siria, Fenicia, Sumerul, Elamul si Egiptul. Pentru acest stat, armata era cel mai importanta institutie. Modul de viata al asirienilor nu se deosebea mult de cel al babilonienilor. Se prelucrau si se importau metale in cantitati mari si de toate felurile, iar csele nu erau cu nimic mai prejos amenajate la Ninive decat in europa in pragul Revolutiei Industriale. In oraganizarea statala, Ninive a decazut oarecum fata de Babilon insregistrandu-se in regim patriarhal exagerat. Dar in arta se pare ca si-a depasit maestrul mai ales prin basoreliefuri

Persia

Dupa moartea lui Darius acest mare imperiu cuprindea 20 de satrapii: Egiptul, Palestina, Siria, Fenicia, Lidia, Frigia, Ionia, Capadocia, Cilia, Armenia, Asiria, Caucazul, Babilonia, Media, Persia, Afganistanul, Belucistanul, India din vestul Indusului, Sogdiana, Bactra.

Persii sunt descrisi pe monumente ca fiind cel mai frumos popor al Orientului Apropiat. Erau vigurosi si inalti, caliti de viata la munte, rafinati totusi de bogatie, cu o simetrie agreabila a formei corpului, un nas aproape grec si o anumita noblete in purtari si in tinuta. Erau infasurati din cap in picioare in panzeturi considerand ca este rusinos sa-ti arati alte parti ale corpului in afara de fata.  Atat femeile cat si barbatii foloseau multe farduri si crème pentru infrumusetarea tenului si-si vopseau pleoapele pentru a mari dimensiunea aparenta si stralucirea ochilor. Cert este ca regele nu pleca niciodata la razboi fara o cutie cu felurite unguente cu care, inc az de victorie sau de infrangere se parfuma.

In timpul lungii istorii a Persiei locuitorii acestei tari au vorbit mai multe limbi diferite: persana veche care era inrudita cu sanscrita, apoi zend si pehlevi. Cand au inceput sa scriefoloseau pentru inscriptii scrierea babiloniana cuneiforma si alfabetul armean pentru scrierea obisnuita. Scrisul nu era foarte raspandit nici macar in nobilime, si de aceea nu au creat o literatura dezvoltata. Oamenii din popor se complaceau in ignoranta totala si in analfabetism, dedicandu-se in intregime agriculturii.

Industria era putin dezvoltata, fabricarea feluritelor obiecte era lasata in seama tarilor vecine, de unde erau cumparate apoi cu babii tributurilor pe care acestea le plateau. Sistemul de drumuri din Persia era foarte dezvoltat, caile de acces mergand pana in cele mai indepartate colturi ale imperiului. Navigatia nu era insa la fel de avansata ca transporturile terestre, ei nu aveau  flota proprie, iar comertul era lasat in seama strainilor.

Sigura ramura a artei dezvoltata in mod temeinic era arhitectura care imbina armonios mai mute stiluri din orientul apropiat si cel mijlociu.

Acest mare imperiu insa va fi cucerit de Alexadnru Macedon, care se va destrama dupa moartea acestuia.

Taguri: orient antic, orientul antic, orientului antic, orase antice