Cum sa te autentifici?

1. Pentru autentificare ai nevoie de un cont gratuit.
Nu ai cont? Creeaza-ti AICI!

2. Daca s-a activat contul te autentifici cu adresa de e-mail si parola generata pe care o primesti pe adresa de e-mail specificata

3. Daca ai uitat parola cere resetare prin formularul de sub login specificand adresa cu care te-ai inregistrat!

Email:
Parola:

Aceasta pagina a fost creeata de catre: Creative Stuff
Tu iti imaginezi, noi realizam!

Bancnote

Super colectie de bancnote Romania !!!

lista de bancnote care urmeaza, cu preturi orientative..voi posta si linkul unui filmuletz,           LISTA BANCNOTE ROMANIA  PRETURI IN EURO 5LEI -                      (25 MAR. – 1920)  -----------------------50 5LEI -                      (22 NOV. – 1928)  ----------------------- 50 5LEI-                        (10 SEPT. -1929)  a- UNC-------------- 100 5LEI-                        ( 26 IAN.- 1917)    AUNC--  (pata)----- 300 20LEI-                    (19 SEPT. -1929)    XF-------------------100 20LEI-                    (25MAR. -1920)      a-AUNC--------------100 20LEI-                    (7IUNIE-1928)        AUNC /UNC----------150 20LEI-  (18 OCT. -1928)      AUNC/UNC (fost indoita)---------150 20LEI-                      (31 IAN.-1929)        UNC ------------------150 INFINEX 24 LEI- UNC ;-------------------------------------------------2000 600 LEI- UNC ;------------------------------------------------1700 1200 LEI- UNC ( usoara pata) ;-------------------------1000 BON DE CASA    10 LEI    TEMESVAR – TIMISOARA ----------100 BON DE CASA      10 COROANE  BANCA DE TOVARASIE –---300-                                   IBASFALAU-    (1 MAI 1920) – PMG BONURI LAGAR Estrasbourg (17 BUC.)       1 PFENING ;        3X5 PFENING ;    2X10 PFENING ;    SET 17-------=============================-800   2X20 PFENING ;4X 1  MARK;      4X50 PFENING 2.    BANCNOTE CIRCULATIE 100 LEI – 1940  (1-XI)  UNC (fost ind.) ;------------------170 100 LEI- 1931  (3 DEC.)  UNC ;---------------------------200 100 LEI -1932  (13 MAI)  AUNC /UNC  (fost indoita , ingalbenita usor) ;---200 100 LEI -1923  (1 NOV.)  AUNC ;--------200 2 x 500 lei 1918(30-VIII)----AUNC-- INSERIATE---250 AMBELE 500 LEI – 1919  (26- IV)      UNC--------130 500 LEI -  1920    (12-II)          XF +-----------120 1000 LEI – 1916  (24-III)    VF  (spalata)------------------------700 COALA 2 BUCATI -1 MILION 1947-----300 500 LEI-  1930  ( 16-x)  a UNC--------------600                            2 x 1000--1933 inseriate..xf+---------------------------2000 500 LEI 21 IV 1933 UNC --600 3.        SPECIMENE 100.000 LEI –    1945        (5 AUGUST)    UNC-------120 100.000 LEI-    1947        (25 IAN.)          UNC----------120 10000 LEI – 1945    (18 MAI)    UNC----------120 5000 LEI – 1944    (10 OCT.)  (TRAIAN – BUREBISTA) UNC----150 5000 LEI – 1943  (28 SEPT.)  (TRAIAN – BUREBISTA) UNC---150 500 LEI – TIP 1930 ( GRIGORESCU) FARA AN SI FARA SERIE  UNC-500  1000 LEI – 1934  (19-III)    CAROL  A UNC-------------1000 5 000 000 LEI-1947--PROBA--450 5 000 000 LEI-1947-SPECIMEN---450 5000 LEI – 1931  -31-II-  ( CAROL – FARA CIFRU ) UNC -----1300 10 LEI-1920 FERDINAND-------1200 100 LEI -13 MAI 1930 SPECIMEN--UNC-700

Detalii 11000 EUR

ID antichitate: 197799

Bancnote 500 lei 1934-100 lei 1947

Bancnota 100 lei 1947 stare foarte buna plus bancnota foarte rara de 500 lei 1934 reparata, se vand doar in lot, ieftin! Taxele postale vor fi suporate de cumparator - 5 lei la plata in cont sau 12 lei la ramburs postal. crissti73@yahoo.com

Detalii 69 RON

ID antichitate: 197342

Bancnota 10 Dinari Macedonia

Bancnota 10 Dinari Macedonia livrarea se face prin posta (12lei) plata ramburs

Detalii 5 RON

ID antichitate: 196717

Bancnota Turcia

Bancnota Turcia livrarea se face prin posta (12lei) plata ramburs

Detalii 5 RON

ID antichitate: 196716

Bancnota 100000 Lire Turcia

Bancnota 100000 Lire Turcia livrarea se face prin posta (12lei) plata ramburs

Detalii 5 RON

ID antichitate: 196715

Bancnota Turcia 50000 lire

Bancnota Turcia 50000 lire livrarea se face prin posta (12lei) plata ramburs

Detalii 5 RON

ID antichitate: 196714

(174) 10 yuan China 1949 UNC

Livrarea produsului se face prin Posta/ramburs,sau plata in cont bancar BRD, taxele postale vor fi suportate de cumparator

Detalii 6 RON

ID antichitate: 196656

(173) 200 yuan China 1949 UNC

Livrarea produsului se face prin Posta/ramburs,sau plata in cont bancar BRD, taxele postale vor fi suportate de cumparator

Detalii 6 RON

ID antichitate: 196655

(172) 100 yuan China 1949 UNC

Livrarea produsului se face prin Posta/ramburs,sau plata in cont bancar BRD, taxele postale vor fi suportate de cumparator

Detalii 6 RON

ID antichitate: 196654

(171) 500 yuan China 1949 UNC

Livrarea produsului se face prin Posta/ramburs,sau plata in cont bancar BRD, taxele postale vor fi suportate de cumparator

Detalii 6 RON

ID antichitate: 196653

(170) 500 yuan China 1949 UNC

Livrarea produsului se face prin Posta/ramburs,sau plata in cont bancar BRD, taxele postale vor fi suportate de cumparator

Detalii 6 RON

ID antichitate: 196652

(169) 100 yuan China 1948 UNC

Livrarea produsului se face prin Posta/ramburs,sau plata in cont bancar BRD, taxele postale vor fi suportate de cumparator

Detalii 6 RON

ID antichitate: 196651

(168) 200 yuan China 1949 UNC

Livrarea produsului se face prin Posta/ramburs,sau plata in cont bancar BRD, taxele postale vor fi suportate de cumparator

Detalii 6 RON

ID antichitate: 196650

(167) 200 yuan China 1949 UNC

Livrarea produsului se face prin Posta/ramburs,sau plata in cont bancar BRD, taxele postale vor fi suportate de cumparator

Detalii 6 RON

ID antichitate: 196649

(166) 200 yuan China 1949 UNC

Livrarea produsului se face prin Posta/ramburs,sau plata in cont bancar BRD, taxele postale vor fi suportate de cumparator

Detalii 7 RON

ID antichitate: 196648

(165) 200 yuan China 1949 UNC

Livrarea produsului se face prin Posta/ramburs,sau plata in cont bancar BRD, taxele postale vor fi suportate de cumparator

Detalii 6 RON

ID antichitate: 196647

Antologie - Stiai ca...? Orase antice

Orase AnticeOrase Antice

In Mesopotamia, acum 6000 de ani s-a creat scrieterea cuneiforma. De la vechii sumerieni am mostenit agricultura, intrebuintarea calului, a monedei, mestesugurile, industria, administratia, geoetria, astronomia, irigatiile, calendarul, cartile, bibliotecile, scolile, litereatura, muzica si sculptura, fardurile, bijuteriile, sahul,zarurile, popicele si impozitul pe venit. Aceasta civilizatie ni sa transmis prin intermediul Cretei, apoi al Greciai si al Romei.

Summerul cuprindea multe asezari, cu dezvoltare mare: ERIDU, UR(Mukkayar),URUK(WARKA), LARSA (SENKEREH),LAGASH (SHIPPURLA), NIPPUR (NIFFER) SI NISSIM. Multe dintre aceste orase exista si astazi, cu toate ca nu sunt la fel de marete ca acum cateva mii de ani.

La temelia acestei civilizatii a stat un sol fertil, datorita revarsarilor din fiecare an ale fluviilor. Inundatia era folositoare, dar si periculoasa, asa ca in scurt timp tot tinutul era im0panzitde canale de irigatii. Apoi a a parut plugul tras de boi si echipat deja cu un tub pentru insamantare. Metalul reprezenta un lux si o raritate cu exceptia cuprului si cositorului. Casele erau construite din trestii, consolidate cu un amestec de arigla si paie inmuiat in apa si apoi lasat sa se usuce la soare.

Marfurile erau transportate mai ales pe apa, iar piatra pentru constructie era adusa de deaprte cu corabiile. Cu toate acestea si transportul pa pamant era destul de dezvoltat. Moneda nu exista inca, dar aurul si argintul serveau ca etaloane. Se efectua comert cu Indiilesi cu Egiptul, lucru dovedit prin pecetile comerciale descoperite.  Constractele verbale trebuiau confirmate in scris si in prezenta unor  martori. In Summer, lumea afacerilor se desfasura intr-un climat de neincredere si nesiguranta, atat in punct de vdere economic cat si politic, asemanator cu ceea ce traim noi in prezent.

Bogatii si saracii erau impartit in paturi sociale dupacriterii foarte stricte; sclavia era foarte dezvltata; iar dreptul de proprietate era considerat sacru.

Vreme indelungata, fiecare oras s-a aratat dornic de independenta incapatanandu-se sa aiba propriul rege, insa dezvoltarea comerciala a facut acest lucru imposibil si a dus la crearea unor ‘imperii’, in care o personalitate dominanta, dupa ce a supus celelalte orase, le-a grupat stabilind o unitate politica si economica.

Sistemul de administratie feudala si regala a fost completat de un cod de legi, premergator celui lui Hammurabi. Tribunalele functionau in templesi de cele mai multe ori oficiul de judecatori il indeplineau preotii. Exista totusi un tribunal superior, alcatuit din magistrati de profesie.

Babilonia

Din punct de vedere isotric si etnografic babilonia a fost fructul mixturii dintre summerieni si akkadieni. Primul rege al acestui imperiu a fost marele Hammurabi, care este vestit prin cel dintai cod de legi aproape complet din istorie. Acest rege a adus pace in tinutul Mesopotamiei, a construit mai multe canale de irigatie pentru evitarea innundatiilor. Arhitectura, s-a dezvoltat in localitatile din Babilonia foarte mult in timpul lui Hammurabi, peste tot se ridicau palate si temple, s-a construit un pod peste Eufrat, care a permis orasului sa se intinda pe ambele maluri.

Babilonienii aveau o infatisare semita, par negru si ten inchis la culoare. Barbatii purtau de obicei barba si uneori peruci. Abele sexe aveau par lung si se imbracau in haine frumos colorate.

Curand dupa moartea lui Hammurabi Babilonu a intrat sub dominatia Kasitilor si a Asirienilor pentru ca apoi sa renasca sub conducerea vestitului Nabucodonosor. In timpul sau, sistemele de irigatiis-au dezvoltat si mai mult si s0-au constuit nenumarate temple renumite si astazi: templul lui Marduk, poarta zeitai Ishtar, si un maret zigurat, foarte inalt caruia I s-a dus vestea sub numele de ‘turnul Babel’, Gradinile Suspendate(una dintre cele 7 minuni ale lumii).

Sistemul economic, cel administrativ si cel politic se asemanau foarte mult cu cele din Summer.

Asiria

Dupa Babilon centrul civilizatie s-a mutat la Ninive. Imperiul Asirian cuprindea Asiria, Babilonia, Media, Palestina, Siria, Fenicia, Sumerul, Elamul si Egiptul. Pentru acest stat, armata era cel mai importanta institutie. Modul de viata al asirienilor nu se deosebea mult de cel al babilonienilor. Se prelucrau si se importau metale in cantitati mari si de toate felurile, iar csele nu erau cu nimic mai prejos amenajate la Ninive decat in europa in pragul Revolutiei Industriale. In oraganizarea statala, Ninive a decazut oarecum fata de Babilon insregistrandu-se in regim patriarhal exagerat. Dar in arta se pare ca si-a depasit maestrul mai ales prin basoreliefuri

Persia

Dupa moartea lui Darius acest mare imperiu cuprindea 20 de satrapii: Egiptul, Palestina, Siria, Fenicia, Lidia, Frigia, Ionia, Capadocia, Cilia, Armenia, Asiria, Caucazul, Babilonia, Media, Persia, Afganistanul, Belucistanul, India din vestul Indusului, Sogdiana, Bactra.

Persii sunt descrisi pe monumente ca fiind cel mai frumos popor al Orientului Apropiat. Erau vigurosi si inalti, caliti de viata la munte, rafinati totusi de bogatie, cu o simetrie agreabila a formei corpului, un nas aproape grec si o anumita noblete in purtari si in tinuta. Erau infasurati din cap in picioare in panzeturi considerand ca este rusinos sa-ti arati alte parti ale corpului in afara de fata.  Atat femeile cat si barbatii foloseau multe farduri si crème pentru infrumusetarea tenului si-si vopseau pleoapele pentru a mari dimensiunea aparenta si stralucirea ochilor. Cert este ca regele nu pleca niciodata la razboi fara o cutie cu felurite unguente cu care, inc az de victorie sau de infrangere se parfuma.

In timpul lungii istorii a Persiei locuitorii acestei tari au vorbit mai multe limbi diferite: persana veche care era inrudita cu sanscrita, apoi zend si pehlevi. Cand au inceput sa scriefoloseau pentru inscriptii scrierea babiloniana cuneiforma si alfabetul armean pentru scrierea obisnuita. Scrisul nu era foarte raspandit nici macar in nobilime, si de aceea nu au creat o literatura dezvoltata. Oamenii din popor se complaceau in ignoranta totala si in analfabetism, dedicandu-se in intregime agriculturii.

Industria era putin dezvoltata, fabricarea feluritelor obiecte era lasata in seama tarilor vecine, de unde erau cumparate apoi cu babii tributurilor pe care acestea le plateau. Sistemul de drumuri din Persia era foarte dezvoltat, caile de acces mergand pana in cele mai indepartate colturi ale imperiului. Navigatia nu era insa la fel de avansata ca transporturile terestre, ei nu aveau  flota proprie, iar comertul era lasat in seama strainilor.

Sigura ramura a artei dezvoltata in mod temeinic era arhitectura care imbina armonios mai mute stiluri din orientul apropiat si cel mijlociu.

Acest mare imperiu insa va fi cucerit de Alexadnru Macedon, care se va destrama dupa moartea acestuia.

Taguri: orient antic, orientul antic, orientului antic, orase antice