Cum sa te autentifici?

1. Pentru autentificare ai nevoie de un cont gratuit.
Nu ai cont? Creeaza-ti AICI!

2. Daca s-a activat contul te autentifici cu adresa de e-mail si parola generata pe care o primesti pe adresa de e-mail specificata

3. Daca ai uitat parola cere resetare prin formularul de sub login specificand adresa cu care te-ai inregistrat!

Email:
Parola:

Aceasta pagina a fost creeata de catre: Creative Stuff
Tu iti imaginezi, noi realizam!

Ceasuri De Buzunar

ceas molnija

.

Detalii VANDUT

ID antichitate: 25809

Ceas molnija 1

ceas rusesc cu dublu capac fata-spate perfect din orice privinta

Detalii 195 RON

ID antichitate: 25573

Ceas molnija 2

ceas rusesc 18 rubine impecabil tehnic si estetic

Detalii 190 RON

ID antichitate: 25571

Ceas molnija 3

impecabil tehnic si estetic, rusesc cu 18 rubine dia. 50 mm cu cu capac dublu.

Detalii 250 RON

ID antichitate: 25568

Ceas molnija 4

ceas rusesc cu 18 jewels cu diametrul de 50mm impecabil tehnic si estetic

Detalii 249 RON

ID antichitate: 25567

Ceas antik de buzunar cca 1890

Ceas antik de buzunar din argint , 2 capace, stare foarte buna pentru vechimea sa de peste 100 ani , cadran perfect, cca. 1890, dimensiune 4, 7 cm, este functional dar necesita o servisare, vine insotit de cheita.

Detalii 700 RON

ID antichitate: 24875

Ceas de buzunar din argint

Ceas de buzunar din argint 800 , 2 capace, cadran f bun, marcaje , serie remontoire, 6 rubis, pastrat foarte bine, perfect functional, circa 1900, greutate 65 grame, vine insotit de lant,capacul din spate trebuie lipit.

Detalii 700 RON

ID antichitate: 24874

Ceas antik de buzunar

Ceas de buzunar din argint, cilindre remontoire , stare foarte buna, functional. Vechime aprox 100 ani, pastrat f bine lucrat manual, 2 capace, dimensiune 4, 7 cm greutate circa 70 grame.

Detalii 850 RON

ID antichitate: 24873

SUPORT PT. CEAS DE BUZUNAR

SUPORT DEOSEBIT PT. CEAS DE BUZUNAR H-18 CM CEASUL NU SE VINDE

Detalii 100 RON

ID antichitate: 24796

ANTOINE FRERES BESANCON

ANTOINE FRERES BESANCON IN STARE FF BUNA DE FUNCTIONARE .. DE ARGINT ... ANUL 1900..

Detalii 600 EUR

ID antichitate: 24663

Ceas elvetian, mecanic, Sandoz- Thermidor

Ceas elvetian, mecanic, placat cu aur, marca Thermidor, functional, 17 rubine cu protectie antisoc. Ceasul poate fi de buzunar sau pandantiv. Marca Thermidor a fost înregistrată în 1896 în La-Chaux-de-Fonds- Elvetia, de către asocierea Sandoz & Breitmeyer (ulterior, în 1962, a mai fost înregistrată o marcă de ceasuri cu acelaşi nume în Spania, la Madrid, de către José Gascon). Thermidor a fabricat ceasuri de prestigiu, echipate cu mecanisme elveţiene de înaltă calitate.

Detalii VANDUT

ID antichitate: 24600

Ceas Cronometro Halcon

CRONOMETRO HALCON SWISS MADE ,15 JEWELS [ Probleme la balans, functioneaza numai intr o pozitie. rezervat.

Detalii 60 RON

ID antichitate: 24276

Ceas mecanic de buzunar DOXA

Ceas Doxa Ancre de precision, 15 rubine, medalie aur Milano 1906, seria 2291065, functionare excelenta , stare estetica relativ buna tinand cont de vechimea ceasului (cadranul a fost reconditionat in dreptul cifrei 4 in atelierul maestrului Virgil Tudor). Ceasul este confectionat din argentan (aliaj de Cu,Zn,Ni,Ag) si se vinde insotit de un frumos lant pentru ceasuri de buzunar. Transport gratuit alte localitati cu posibilitatea vizualizarii continutului coletului

Detalii 100 EUR

ID antichitate: 23134

ceas de buzunar cilindree

ceas de buzunar defect

Detalii 80 RON

ID antichitate: 22963

Ceas de buzunar cilindree

ceas cu o vechime de peste 90 ani functioneaza foarte bine carcasa suflata cu aur cadran portelan lovit la ora 3 lipsa secundar diametru 50 fara coronita grosime 15 fara geam

Detalii 500 RON

ID antichitate: 22960

cronometre de precision

doua buc ceasuri evetiene de buzunar defectecar carcase galbene modele deosebite

Detalii 150 RON

ID antichitate: 22959

Antologie - Stiai ca...? Orase antice

Orase AnticeOrase Antice

In Mesopotamia, acum 6000 de ani s-a creat scrieterea cuneiforma. De la vechii sumerieni am mostenit agricultura, intrebuintarea calului, a monedei, mestesugurile, industria, administratia, geoetria, astronomia, irigatiile, calendarul, cartile, bibliotecile, scolile, litereatura, muzica si sculptura, fardurile, bijuteriile, sahul,zarurile, popicele si impozitul pe venit. Aceasta civilizatie ni sa transmis prin intermediul Cretei, apoi al Greciai si al Romei.

Summerul cuprindea multe asezari, cu dezvoltare mare: ERIDU, UR(Mukkayar),URUK(WARKA), LARSA (SENKEREH),LAGASH (SHIPPURLA), NIPPUR (NIFFER) SI NISSIM. Multe dintre aceste orase exista si astazi, cu toate ca nu sunt la fel de marete ca acum cateva mii de ani.

La temelia acestei civilizatii a stat un sol fertil, datorita revarsarilor din fiecare an ale fluviilor. Inundatia era folositoare, dar si periculoasa, asa ca in scurt timp tot tinutul era im0panzitde canale de irigatii. Apoi a a parut plugul tras de boi si echipat deja cu un tub pentru insamantare. Metalul reprezenta un lux si o raritate cu exceptia cuprului si cositorului. Casele erau construite din trestii, consolidate cu un amestec de arigla si paie inmuiat in apa si apoi lasat sa se usuce la soare.

Marfurile erau transportate mai ales pe apa, iar piatra pentru constructie era adusa de deaprte cu corabiile. Cu toate acestea si transportul pa pamant era destul de dezvoltat. Moneda nu exista inca, dar aurul si argintul serveau ca etaloane. Se efectua comert cu Indiilesi cu Egiptul, lucru dovedit prin pecetile comerciale descoperite.  Constractele verbale trebuiau confirmate in scris si in prezenta unor  martori. In Summer, lumea afacerilor se desfasura intr-un climat de neincredere si nesiguranta, atat in punct de vdere economic cat si politic, asemanator cu ceea ce traim noi in prezent.

Bogatii si saracii erau impartit in paturi sociale dupacriterii foarte stricte; sclavia era foarte dezvltata; iar dreptul de proprietate era considerat sacru.

Vreme indelungata, fiecare oras s-a aratat dornic de independenta incapatanandu-se sa aiba propriul rege, insa dezvoltarea comerciala a facut acest lucru imposibil si a dus la crearea unor ‘imperii’, in care o personalitate dominanta, dupa ce a supus celelalte orase, le-a grupat stabilind o unitate politica si economica.

Sistemul de administratie feudala si regala a fost completat de un cod de legi, premergator celui lui Hammurabi. Tribunalele functionau in templesi de cele mai multe ori oficiul de judecatori il indeplineau preotii. Exista totusi un tribunal superior, alcatuit din magistrati de profesie.

Babilonia

Din punct de vedere isotric si etnografic babilonia a fost fructul mixturii dintre summerieni si akkadieni. Primul rege al acestui imperiu a fost marele Hammurabi, care este vestit prin cel dintai cod de legi aproape complet din istorie. Acest rege a adus pace in tinutul Mesopotamiei, a construit mai multe canale de irigatie pentru evitarea innundatiilor. Arhitectura, s-a dezvoltat in localitatile din Babilonia foarte mult in timpul lui Hammurabi, peste tot se ridicau palate si temple, s-a construit un pod peste Eufrat, care a permis orasului sa se intinda pe ambele maluri.

Babilonienii aveau o infatisare semita, par negru si ten inchis la culoare. Barbatii purtau de obicei barba si uneori peruci. Abele sexe aveau par lung si se imbracau in haine frumos colorate.

Curand dupa moartea lui Hammurabi Babilonu a intrat sub dominatia Kasitilor si a Asirienilor pentru ca apoi sa renasca sub conducerea vestitului Nabucodonosor. In timpul sau, sistemele de irigatiis-au dezvoltat si mai mult si s0-au constuit nenumarate temple renumite si astazi: templul lui Marduk, poarta zeitai Ishtar, si un maret zigurat, foarte inalt caruia I s-a dus vestea sub numele de ‘turnul Babel’, Gradinile Suspendate(una dintre cele 7 minuni ale lumii).

Sistemul economic, cel administrativ si cel politic se asemanau foarte mult cu cele din Summer.

Asiria

Dupa Babilon centrul civilizatie s-a mutat la Ninive. Imperiul Asirian cuprindea Asiria, Babilonia, Media, Palestina, Siria, Fenicia, Sumerul, Elamul si Egiptul. Pentru acest stat, armata era cel mai importanta institutie. Modul de viata al asirienilor nu se deosebea mult de cel al babilonienilor. Se prelucrau si se importau metale in cantitati mari si de toate felurile, iar csele nu erau cu nimic mai prejos amenajate la Ninive decat in europa in pragul Revolutiei Industriale. In oraganizarea statala, Ninive a decazut oarecum fata de Babilon insregistrandu-se in regim patriarhal exagerat. Dar in arta se pare ca si-a depasit maestrul mai ales prin basoreliefuri

Persia

Dupa moartea lui Darius acest mare imperiu cuprindea 20 de satrapii: Egiptul, Palestina, Siria, Fenicia, Lidia, Frigia, Ionia, Capadocia, Cilia, Armenia, Asiria, Caucazul, Babilonia, Media, Persia, Afganistanul, Belucistanul, India din vestul Indusului, Sogdiana, Bactra.

Persii sunt descrisi pe monumente ca fiind cel mai frumos popor al Orientului Apropiat. Erau vigurosi si inalti, caliti de viata la munte, rafinati totusi de bogatie, cu o simetrie agreabila a formei corpului, un nas aproape grec si o anumita noblete in purtari si in tinuta. Erau infasurati din cap in picioare in panzeturi considerand ca este rusinos sa-ti arati alte parti ale corpului in afara de fata.  Atat femeile cat si barbatii foloseau multe farduri si crème pentru infrumusetarea tenului si-si vopseau pleoapele pentru a mari dimensiunea aparenta si stralucirea ochilor. Cert este ca regele nu pleca niciodata la razboi fara o cutie cu felurite unguente cu care, inc az de victorie sau de infrangere se parfuma.

In timpul lungii istorii a Persiei locuitorii acestei tari au vorbit mai multe limbi diferite: persana veche care era inrudita cu sanscrita, apoi zend si pehlevi. Cand au inceput sa scriefoloseau pentru inscriptii scrierea babiloniana cuneiforma si alfabetul armean pentru scrierea obisnuita. Scrisul nu era foarte raspandit nici macar in nobilime, si de aceea nu au creat o literatura dezvoltata. Oamenii din popor se complaceau in ignoranta totala si in analfabetism, dedicandu-se in intregime agriculturii.

Industria era putin dezvoltata, fabricarea feluritelor obiecte era lasata in seama tarilor vecine, de unde erau cumparate apoi cu babii tributurilor pe care acestea le plateau. Sistemul de drumuri din Persia era foarte dezvoltat, caile de acces mergand pana in cele mai indepartate colturi ale imperiului. Navigatia nu era insa la fel de avansata ca transporturile terestre, ei nu aveau  flota proprie, iar comertul era lasat in seama strainilor.

Sigura ramura a artei dezvoltata in mod temeinic era arhitectura care imbina armonios mai mute stiluri din orientul apropiat si cel mijlociu.

Acest mare imperiu insa va fi cucerit de Alexadnru Macedon, care se va destrama dupa moartea acestuia.

Taguri: orient antic, orientul antic, orientului antic, orase antice