Cum sa te autentifici?

1. Pentru autentificare ai nevoie de un cont gratuit.
Nu ai cont? Creeaza-ti AICI!

2. Daca s-a activat contul te autentifici cu adresa de e-mail si parola generata pe care o primesti pe adresa de e-mail specificata

3. Daca ai uitat parola cere resetare prin formularul de sub login specificand adresa cu care te-ai inregistrat!

Email:
Parola:

Aceasta pagina a fost creeata de catre: Creative Stuff
Tu iti imaginezi, noi realizam!

Ceasuri De Semineu

Ceas de portelan

pictat manual, cu trandafirasi aplicati din portelan bisquit ceasul "aradora"mecanic 23/13/4 cm stare perfecta

Detalii 460 RON

ID antichitate: 10018

Ceas de masa aradora

Vand ceas de masa aradora 4 rubine vechi.Pret negociabil

Detalii 1 RON

ID antichitate: 9728

Ceas de masa Slava

Vand doua ceasuri slava vechi,functionale.Pret negociabil.

Detalii 1 RON

ID antichitate: 9727

BOULLE PENDULE anul 1750 are 70cm

de vis antic mare Boulle Pendulum Cu originare. Sunpendulum De înaltă calitate franceză Pendulenwerk cu 1/2 h izbitoare spirala pe sunet! Insertii de aur superb în Carapace de broască țestoasă la exterior și interior. Nici defecte! (ridicare numai lumina de la partea de jos de care, de obicei, dispar cu umiditate mai mare) (12,5,6 cartuș crăpături, reparații) Aur Frumos artizanale Cererile de bronz! Ceasul este curățată și restaurată starea! Toate funcțiile sunt bine. În această stare, astfel de ceasuri sunt rareori oferite! Ultima mea cumpărător un alt ceas Boulle a fost încântat! "... Mult mai frumos decât imaginile!"Originare cheie lichidare este inclus! CA (H: 66cm, W: 31cm, D: 16cm) trimit numai cu plata in cont bancar pretul este fix LA MAI MULTE PIESE CUMPARATE FAC REDUCERE 10% DIN PRETUL TOTAL

Detalii 3650 EUR

ID antichitate: 9723

PENDULA SUPERBA SEMNATA Auguste Louis Mathurin Moreau ~ 1890

ceas de Auguste Louis Mathurin Moreau 1890 ~ Mare Figurenpendule / marmură franceză ceas Mantel cu picioare de bronz și un cm mare Figura 32 băiat care deține o pisică în braț deține titlul de "copilul AU CHAT" de artist francez Auguste Louis Mathurin Moreau în timpul anului 1890. Artistul este listat pe Artprice și bronz sai de la licitatii internationale atinge uneori sume de patru cifre. Inaltime: 52 cm x latime 28 cm, adancime: 18 cm Greutate: 7 kg Pendulenwerk mecanic cu roata uimitoare, este din alamă, cu impact asupra jumătate de oră și completă este bine pe clopot. Semnătura de mișcarea: "SOCIETE CLUSIENNE Scaph CLUSES". Cadranul este realizat din portelan, cu motive florale, mâinile alamă, cifre arabe negre și este protejat de o sticlă de ceas. Pendulul, Bell și tastele sunt prezente. Ceasul Mantel este punct de vedere tehnic pe deplin funcțional, se execută și lovește în mod corespunzător. Vizual, pendul este în stare bună, dar are semne normale de utilizare. Pentru mai multe informații: Auguste Louis Mathurin Moreau (1834-1917) aparținea unei dinastii de artiști, pictori și sculptori. Frații lui Mathurin Moreau și Hippolyte Moreau și fiii săi, Louis-Auguste și Hippolyte Francois au fost celebru sculptor. El a stabilit pentru prima dată în 1861 și apoi periodic până în 1913. Creația sa "Enfant, de asemenea, chat-ul" datează din 1890 circa.trimit numai cu plata in cont bancar

Detalii 5500 RON

ID antichitate: 9720

Ceas carriage clock produs in jurul anului 1910 de Gustav Becker

Ceas "carriage clock" produs in jurul anului 1910 de Gustav Becker, o companie ce a functionat pana in anul 1920 ( Freiburg, Germania ). Piesa foarte rara. Functioneaza perfect – timp, secundar si sonerie. Singurul lucru care trebuie reglat – inteleg ca este simplu – este sincronizarea ceas timp cu alarma. Si geamurile pot fi schimbate – este sticla obisnuita de 2 mm. Pentru ca un ceasornicar mi-a cerut 300 lei pentru aceste operatii am renuntat.

Detalii 1500 RON

ID antichitate: 9563

Ceas de semineu englezesc,ArtDeco

Ceas englezesc de semineu,ArtDeco,o piesa foarte rara nu prea intalnita in Romania,arata perfect dpv estetic,lipsa pendul.

Detalii 230 RON

ID antichitate: 9519

Ceas de semineu Friedrich Mauthe

Ceas de semineu Friedrich Mauthe,bataie pe 4 tije de vibrare,mecanism oscilant,perfect atat dpv functional cat si estetic.

Detalii 320 RON

ID antichitate: 9515

Ceas de semineu cu pendula,Junghans

Ceas de semineu Junghans,bataie pe 3 tije de vibrare,perfect atat dpv estetic cat si functional.

Detalii 340 RON

ID antichitate: 9512

Ceas de semineu,Japy Freres,medaliat cu aur!

Ceas de semineu Japy Freres,functioneaza perfect,bataie pe clopotel,mecanism marcat Japy Freres,stantat cu Medaille D`or.

Detalii 800 RON

ID antichitate: 9509

Ceas de semineu Westiminster

Ceas de semineu Westminster,bate pe 5 tije de vibrare,sunet cald si placut,o piesa antica de reala calitate.

Detalii 380 RON

ID antichitate: 9507

Ceas de semineu Quartz

Vand ceas de semineu quartz

Detalii 500 RON

ID antichitate: 9350

Ceas semineu hermle

Ceas marca hermle . Arata foarte bine, dar are nevoie de atentie. Nu bate tot timpul

Detalii 250 EUR

ID antichitate: 9314

Ceas de semineu Berga

Ceas de semineu din 1957 , in stare foarte duna . Bate la jumatate si fix. Marca Berga

Detalii 320 EUR

ID antichitate: 9311

Ceas de semineu de stil LOUIS XVI

Foarte frumos ceas frantuzesc de semineu de stil LOUIS XVI din bronz ciselat si aurit,cu patru coloane canelete.Mecanismul este mecanic cu pendul,cadranul are geamul in cristal taiat,iar cifrele sunt in email.Mecanism foarte valoros si original semnat VINCENTI & CIE si premiat cu medalia de ARGINT in anul 1855.Ceasul nu mai functioneaza,dar se poate repara si provine dintr-o colectie privata din Belgia.DIENSIUNI;inaltime 25 cm;latime 21 cm;profunzime 13.5 cm.Faceti oferta serioasa.

Detalii 1200 EUR

ID antichitate: 8759

CES EMPIRE ANUL 1700 INCEPUT

SUPERB CEAS SEMINEU EMPIRE VIENEZ ANUL 1700 INCEPUT ,TOTUL ORIGINAL MECANISM 4/4,CU REPETITIE ARE 60 CM INALTIME INSERTII SI DECORATIUNI BRONZ AURIT TRIMIT NUMAI CU PLATA IN CONT BANCAR

Detalii 2700 EUR

ID antichitate: 7449

Antologie - Stiai ca...? Orase antice

Orase AnticeOrase Antice

In Mesopotamia, acum 6000 de ani s-a creat scrieterea cuneiforma. De la vechii sumerieni am mostenit agricultura, intrebuintarea calului, a monedei, mestesugurile, industria, administratia, geoetria, astronomia, irigatiile, calendarul, cartile, bibliotecile, scolile, litereatura, muzica si sculptura, fardurile, bijuteriile, sahul,zarurile, popicele si impozitul pe venit. Aceasta civilizatie ni sa transmis prin intermediul Cretei, apoi al Greciai si al Romei.

Summerul cuprindea multe asezari, cu dezvoltare mare: ERIDU, UR(Mukkayar),URUK(WARKA), LARSA (SENKEREH),LAGASH (SHIPPURLA), NIPPUR (NIFFER) SI NISSIM. Multe dintre aceste orase exista si astazi, cu toate ca nu sunt la fel de marete ca acum cateva mii de ani.

La temelia acestei civilizatii a stat un sol fertil, datorita revarsarilor din fiecare an ale fluviilor. Inundatia era folositoare, dar si periculoasa, asa ca in scurt timp tot tinutul era im0panzitde canale de irigatii. Apoi a a parut plugul tras de boi si echipat deja cu un tub pentru insamantare. Metalul reprezenta un lux si o raritate cu exceptia cuprului si cositorului. Casele erau construite din trestii, consolidate cu un amestec de arigla si paie inmuiat in apa si apoi lasat sa se usuce la soare.

Marfurile erau transportate mai ales pe apa, iar piatra pentru constructie era adusa de deaprte cu corabiile. Cu toate acestea si transportul pa pamant era destul de dezvoltat. Moneda nu exista inca, dar aurul si argintul serveau ca etaloane. Se efectua comert cu Indiilesi cu Egiptul, lucru dovedit prin pecetile comerciale descoperite.  Constractele verbale trebuiau confirmate in scris si in prezenta unor  martori. In Summer, lumea afacerilor se desfasura intr-un climat de neincredere si nesiguranta, atat in punct de vdere economic cat si politic, asemanator cu ceea ce traim noi in prezent.

Bogatii si saracii erau impartit in paturi sociale dupacriterii foarte stricte; sclavia era foarte dezvltata; iar dreptul de proprietate era considerat sacru.

Vreme indelungata, fiecare oras s-a aratat dornic de independenta incapatanandu-se sa aiba propriul rege, insa dezvoltarea comerciala a facut acest lucru imposibil si a dus la crearea unor ‘imperii’, in care o personalitate dominanta, dupa ce a supus celelalte orase, le-a grupat stabilind o unitate politica si economica.

Sistemul de administratie feudala si regala a fost completat de un cod de legi, premergator celui lui Hammurabi. Tribunalele functionau in templesi de cele mai multe ori oficiul de judecatori il indeplineau preotii. Exista totusi un tribunal superior, alcatuit din magistrati de profesie.

Babilonia

Din punct de vedere isotric si etnografic babilonia a fost fructul mixturii dintre summerieni si akkadieni. Primul rege al acestui imperiu a fost marele Hammurabi, care este vestit prin cel dintai cod de legi aproape complet din istorie. Acest rege a adus pace in tinutul Mesopotamiei, a construit mai multe canale de irigatie pentru evitarea innundatiilor. Arhitectura, s-a dezvoltat in localitatile din Babilonia foarte mult in timpul lui Hammurabi, peste tot se ridicau palate si temple, s-a construit un pod peste Eufrat, care a permis orasului sa se intinda pe ambele maluri.

Babilonienii aveau o infatisare semita, par negru si ten inchis la culoare. Barbatii purtau de obicei barba si uneori peruci. Abele sexe aveau par lung si se imbracau in haine frumos colorate.

Curand dupa moartea lui Hammurabi Babilonu a intrat sub dominatia Kasitilor si a Asirienilor pentru ca apoi sa renasca sub conducerea vestitului Nabucodonosor. In timpul sau, sistemele de irigatiis-au dezvoltat si mai mult si s0-au constuit nenumarate temple renumite si astazi: templul lui Marduk, poarta zeitai Ishtar, si un maret zigurat, foarte inalt caruia I s-a dus vestea sub numele de ‘turnul Babel’, Gradinile Suspendate(una dintre cele 7 minuni ale lumii).

Sistemul economic, cel administrativ si cel politic se asemanau foarte mult cu cele din Summer.

Asiria

Dupa Babilon centrul civilizatie s-a mutat la Ninive. Imperiul Asirian cuprindea Asiria, Babilonia, Media, Palestina, Siria, Fenicia, Sumerul, Elamul si Egiptul. Pentru acest stat, armata era cel mai importanta institutie. Modul de viata al asirienilor nu se deosebea mult de cel al babilonienilor. Se prelucrau si se importau metale in cantitati mari si de toate felurile, iar csele nu erau cu nimic mai prejos amenajate la Ninive decat in europa in pragul Revolutiei Industriale. In oraganizarea statala, Ninive a decazut oarecum fata de Babilon insregistrandu-se in regim patriarhal exagerat. Dar in arta se pare ca si-a depasit maestrul mai ales prin basoreliefuri

Persia

Dupa moartea lui Darius acest mare imperiu cuprindea 20 de satrapii: Egiptul, Palestina, Siria, Fenicia, Lidia, Frigia, Ionia, Capadocia, Cilia, Armenia, Asiria, Caucazul, Babilonia, Media, Persia, Afganistanul, Belucistanul, India din vestul Indusului, Sogdiana, Bactra.

Persii sunt descrisi pe monumente ca fiind cel mai frumos popor al Orientului Apropiat. Erau vigurosi si inalti, caliti de viata la munte, rafinati totusi de bogatie, cu o simetrie agreabila a formei corpului, un nas aproape grec si o anumita noblete in purtari si in tinuta. Erau infasurati din cap in picioare in panzeturi considerand ca este rusinos sa-ti arati alte parti ale corpului in afara de fata.  Atat femeile cat si barbatii foloseau multe farduri si crème pentru infrumusetarea tenului si-si vopseau pleoapele pentru a mari dimensiunea aparenta si stralucirea ochilor. Cert este ca regele nu pleca niciodata la razboi fara o cutie cu felurite unguente cu care, inc az de victorie sau de infrangere se parfuma.

In timpul lungii istorii a Persiei locuitorii acestei tari au vorbit mai multe limbi diferite: persana veche care era inrudita cu sanscrita, apoi zend si pehlevi. Cand au inceput sa scriefoloseau pentru inscriptii scrierea babiloniana cuneiforma si alfabetul armean pentru scrierea obisnuita. Scrisul nu era foarte raspandit nici macar in nobilime, si de aceea nu au creat o literatura dezvoltata. Oamenii din popor se complaceau in ignoranta totala si in analfabetism, dedicandu-se in intregime agriculturii.

Industria era putin dezvoltata, fabricarea feluritelor obiecte era lasata in seama tarilor vecine, de unde erau cumparate apoi cu babii tributurilor pe care acestea le plateau. Sistemul de drumuri din Persia era foarte dezvoltat, caile de acces mergand pana in cele mai indepartate colturi ale imperiului. Navigatia nu era insa la fel de avansata ca transporturile terestre, ei nu aveau  flota proprie, iar comertul era lasat in seama strainilor.

Sigura ramura a artei dezvoltata in mod temeinic era arhitectura care imbina armonios mai mute stiluri din orientul apropiat si cel mijlociu.

Acest mare imperiu insa va fi cucerit de Alexadnru Macedon, care se va destrama dupa moartea acestuia.

Taguri: orient antic, orientul antic, orientului antic, orase antice