Cum sa te autentifici?

1. Pentru autentificare ai nevoie de un cont gratuit.
Nu ai cont? Creeaza-ti AICI!

2. Daca s-a activat contul te autentifici cu adresa de e-mail si parola generata pe care o primesti pe adresa de e-mail specificata

3. Daca ai uitat parola cere resetare prin formularul de sub login specificand adresa cu care te-ai inregistrat!

Email:
Parola:

Aceasta pagina a fost creeata de catre: Creative Stuff
Tu iti imaginezi, noi realizam!

Comode

Comoda stejar

Comoda deosebita din lemn de stejar in stare impecabila. Dimensiuni 236/56,5/124 cm.

Detalii 3500 RON

ID antichitate: 175334

Comoda stil florentin

Vand comoda stil florentin, lemn de nuc sculptat, veche, in perfecta stare

Detalii 500 EUR

ID antichitate: 175195

Consola 170228

Consola din lemn masiv, in stil baroc venetian, cu pictura manuala, stare buna, perioada 1920. Dimensiuni: 81x118x44 cm Cod produs: 170228

Detalii 1100 RON

ID antichitate: 175150

Servanta Franta

Servanta in stil francez din lemn masiv, cu intarsie, model curbat, perioada 1930. Dimensiuni: 90x110x32 cm Cod produs: 170229

Detalii 1180 RON

ID antichitate: 175145

Comoda cu oglinda 170224

Comoda cu oglinda in stil baroc venetian, din lemn masiv, cu o deosebita pictura manuala, oglinda este cu cristal, model curbat, perioada 1950. Dimensiuni: comoda: 89x114x40 cm; oglinda: 101x65 cm Cod produs: 170224

Detalii 1480 RON

ID antichitate: 175142

Comoda alba cu blat lemn natur

Comoda alba mat din lemn cu blat lemn natur, se potriveste atat stilului modern, cat si celui vintage, fiind o piesa de decor ce se integreaza usor si placut, iar manerele de alama, dau nota de autenticitate produsului. 0721 682 918

Detalii 750 RON

ID antichitate: 175080

Secretaire breton 01635

Secretaire breton din lemn masiv de nuc , cu ornamente din fier , stare buna , h=102 cm , l=43 cm ,L =78cm . Adancime cu capac rabatat = 73cm Puteti accesa si celelalte anunturi ale noastre ( peste 500). Multumim ! antiquescenter.ro

Detalii 1200 RON

ID antichitate: 174841

COMODA VENETIANA CU OGLINDA

SUPERBA COMODA VENETIANA PICTATA MANUAL CU SCENA DE EPOCA CU BLAT MARMURA PORTUGALA SI OGLINDA CU RAMA IN FOITA AUR.

Detalii 600 EUR

ID antichitate: 174325

Vitrina chinezeasca 01633

Vitrina chinezeasca , stare foarte buna , din lemn masiv si usi cu cristal , polite din lemn cu cristal , pictata manual , manere din bronz masiv , iluminata in interior cu doua becuri . Vechime peste 60 ani . H= 201cm ,L=140 cm ,l=43 cm Puteti accesa si celelalte anunturi ale noastre ( peste 500). Multumim ! antiquescenter.ro

Detalii 10800 RON

ID antichitate: 174323

Comoda Louis Xv lea 01632

Comoda stil Louis al Xvi lea , restaurata recent , marmura noua , stare buna , o usa un pic curbata . Vechime peste 150 ani . Din lemn masiv de nuc furniruit cu palisandru si artar , elemente din bronz masiv . H= 98cm ,L=63 cm , l= 42cm Puteti accesa si celelalte anunturi ale noastre ( peste 500). Multumim ! antiquescenter.ro

Detalii 2200 RON

ID antichitate: 174321

Comoda deosebita din lemn furniruit si cu placa de marmura

Comoda deosebita din lemn furniruit , cu elemnte din bronz rafinate si placa de marmura. Comoda are 2 sertare si este intr-o stare foarte buna. Dimensiuni H 73 cm, L 90 cm, l 42 cm

Detalii 2100 RON

ID antichitate: 174302

Mobila Chippendale cu usa rabatabila

Mobila Chippendale cu usa rabatabila, de provenienta italiana, datand de la jumatatea sec.XX. Este construita din lemn masiv, furniruit cu radacina de nuc. Este in perfecta stare de conservare si se poate utiliza imediat.

Detalii 900 RON

ID antichitate: 174038

Comoda Ludovic ,XVI

comoda cu inserti din lemn de trandafit stil Ludovic

Detalii 550 EUR

ID antichitate: 173601

Stativ telefon de colt

suport de telefon stil baroc , pictat

Detalii 130 EUR

ID antichitate: 173600

Comoda baroc pictata .verde

comoda baroc pictata cu sertare ,verde cu auriu

Detalii 330 EUR

ID antichitate: 173596

Comoda +2 noptiere ,insertii

comoda + 2 noptiere cu insetii in stare buna

Detalii 1150 EUR

ID antichitate: 173592

Antologie - Stiai ca...? Orase antice

Orase AnticeOrase Antice

In Mesopotamia, acum 6000 de ani s-a creat scrieterea cuneiforma. De la vechii sumerieni am mostenit agricultura, intrebuintarea calului, a monedei, mestesugurile, industria, administratia, geoetria, astronomia, irigatiile, calendarul, cartile, bibliotecile, scolile, litereatura, muzica si sculptura, fardurile, bijuteriile, sahul,zarurile, popicele si impozitul pe venit. Aceasta civilizatie ni sa transmis prin intermediul Cretei, apoi al Greciai si al Romei.

Summerul cuprindea multe asezari, cu dezvoltare mare: ERIDU, UR(Mukkayar),URUK(WARKA), LARSA (SENKEREH),LAGASH (SHIPPURLA), NIPPUR (NIFFER) SI NISSIM. Multe dintre aceste orase exista si astazi, cu toate ca nu sunt la fel de marete ca acum cateva mii de ani.

La temelia acestei civilizatii a stat un sol fertil, datorita revarsarilor din fiecare an ale fluviilor. Inundatia era folositoare, dar si periculoasa, asa ca in scurt timp tot tinutul era im0panzitde canale de irigatii. Apoi a a parut plugul tras de boi si echipat deja cu un tub pentru insamantare. Metalul reprezenta un lux si o raritate cu exceptia cuprului si cositorului. Casele erau construite din trestii, consolidate cu un amestec de arigla si paie inmuiat in apa si apoi lasat sa se usuce la soare.

Marfurile erau transportate mai ales pe apa, iar piatra pentru constructie era adusa de deaprte cu corabiile. Cu toate acestea si transportul pa pamant era destul de dezvoltat. Moneda nu exista inca, dar aurul si argintul serveau ca etaloane. Se efectua comert cu Indiilesi cu Egiptul, lucru dovedit prin pecetile comerciale descoperite.  Constractele verbale trebuiau confirmate in scris si in prezenta unor  martori. In Summer, lumea afacerilor se desfasura intr-un climat de neincredere si nesiguranta, atat in punct de vdere economic cat si politic, asemanator cu ceea ce traim noi in prezent.

Bogatii si saracii erau impartit in paturi sociale dupacriterii foarte stricte; sclavia era foarte dezvltata; iar dreptul de proprietate era considerat sacru.

Vreme indelungata, fiecare oras s-a aratat dornic de independenta incapatanandu-se sa aiba propriul rege, insa dezvoltarea comerciala a facut acest lucru imposibil si a dus la crearea unor ‘imperii’, in care o personalitate dominanta, dupa ce a supus celelalte orase, le-a grupat stabilind o unitate politica si economica.

Sistemul de administratie feudala si regala a fost completat de un cod de legi, premergator celui lui Hammurabi. Tribunalele functionau in templesi de cele mai multe ori oficiul de judecatori il indeplineau preotii. Exista totusi un tribunal superior, alcatuit din magistrati de profesie.

Babilonia

Din punct de vedere isotric si etnografic babilonia a fost fructul mixturii dintre summerieni si akkadieni. Primul rege al acestui imperiu a fost marele Hammurabi, care este vestit prin cel dintai cod de legi aproape complet din istorie. Acest rege a adus pace in tinutul Mesopotamiei, a construit mai multe canale de irigatie pentru evitarea innundatiilor. Arhitectura, s-a dezvoltat in localitatile din Babilonia foarte mult in timpul lui Hammurabi, peste tot se ridicau palate si temple, s-a construit un pod peste Eufrat, care a permis orasului sa se intinda pe ambele maluri.

Babilonienii aveau o infatisare semita, par negru si ten inchis la culoare. Barbatii purtau de obicei barba si uneori peruci. Abele sexe aveau par lung si se imbracau in haine frumos colorate.

Curand dupa moartea lui Hammurabi Babilonu a intrat sub dominatia Kasitilor si a Asirienilor pentru ca apoi sa renasca sub conducerea vestitului Nabucodonosor. In timpul sau, sistemele de irigatiis-au dezvoltat si mai mult si s0-au constuit nenumarate temple renumite si astazi: templul lui Marduk, poarta zeitai Ishtar, si un maret zigurat, foarte inalt caruia I s-a dus vestea sub numele de ‘turnul Babel’, Gradinile Suspendate(una dintre cele 7 minuni ale lumii).

Sistemul economic, cel administrativ si cel politic se asemanau foarte mult cu cele din Summer.

Asiria

Dupa Babilon centrul civilizatie s-a mutat la Ninive. Imperiul Asirian cuprindea Asiria, Babilonia, Media, Palestina, Siria, Fenicia, Sumerul, Elamul si Egiptul. Pentru acest stat, armata era cel mai importanta institutie. Modul de viata al asirienilor nu se deosebea mult de cel al babilonienilor. Se prelucrau si se importau metale in cantitati mari si de toate felurile, iar csele nu erau cu nimic mai prejos amenajate la Ninive decat in europa in pragul Revolutiei Industriale. In oraganizarea statala, Ninive a decazut oarecum fata de Babilon insregistrandu-se in regim patriarhal exagerat. Dar in arta se pare ca si-a depasit maestrul mai ales prin basoreliefuri

Persia

Dupa moartea lui Darius acest mare imperiu cuprindea 20 de satrapii: Egiptul, Palestina, Siria, Fenicia, Lidia, Frigia, Ionia, Capadocia, Cilia, Armenia, Asiria, Caucazul, Babilonia, Media, Persia, Afganistanul, Belucistanul, India din vestul Indusului, Sogdiana, Bactra.

Persii sunt descrisi pe monumente ca fiind cel mai frumos popor al Orientului Apropiat. Erau vigurosi si inalti, caliti de viata la munte, rafinati totusi de bogatie, cu o simetrie agreabila a formei corpului, un nas aproape grec si o anumita noblete in purtari si in tinuta. Erau infasurati din cap in picioare in panzeturi considerand ca este rusinos sa-ti arati alte parti ale corpului in afara de fata.  Atat femeile cat si barbatii foloseau multe farduri si crème pentru infrumusetarea tenului si-si vopseau pleoapele pentru a mari dimensiunea aparenta si stralucirea ochilor. Cert este ca regele nu pleca niciodata la razboi fara o cutie cu felurite unguente cu care, inc az de victorie sau de infrangere se parfuma.

In timpul lungii istorii a Persiei locuitorii acestei tari au vorbit mai multe limbi diferite: persana veche care era inrudita cu sanscrita, apoi zend si pehlevi. Cand au inceput sa scriefoloseau pentru inscriptii scrierea babiloniana cuneiforma si alfabetul armean pentru scrierea obisnuita. Scrisul nu era foarte raspandit nici macar in nobilime, si de aceea nu au creat o literatura dezvoltata. Oamenii din popor se complaceau in ignoranta totala si in analfabetism, dedicandu-se in intregime agriculturii.

Industria era putin dezvoltata, fabricarea feluritelor obiecte era lasata in seama tarilor vecine, de unde erau cumparate apoi cu babii tributurilor pe care acestea le plateau. Sistemul de drumuri din Persia era foarte dezvoltat, caile de acces mergand pana in cele mai indepartate colturi ale imperiului. Navigatia nu era insa la fel de avansata ca transporturile terestre, ei nu aveau  flota proprie, iar comertul era lasat in seama strainilor.

Sigura ramura a artei dezvoltata in mod temeinic era arhitectura care imbina armonios mai mute stiluri din orientul apropiat si cel mijlociu.

Acest mare imperiu insa va fi cucerit de Alexadnru Macedon, care se va destrama dupa moartea acestuia.

Taguri: orient antic, orientul antic, orientului antic, orase antice